Mai mulți moștenitori, aceeași casă: fiecare plătește o succesiune întreagă?
Cum se calculează costul comun, cum împărțiți plata și ce acte pot fi facturate separat.
Pe această pagină
Nu. Dacă moștenești aceeași persoană împreună cu alți membri ai familiei, nu plătești automat o succesiune întreagă pentru partea ta. Onorariul pentru eliberarea certificatului de moștenitor se stabilește pe certificat, indiferent de numărul moștenitorilor. Așadar, trei copii care moștenesc împreună nu înseamnă, doar din acest motiv, trei onorarii integrale.
Trebuie însă să separi costul procedurii comune de contribuția fiecăruia și de actele suplimentare. O procură, un partaj sau dezbaterea moștenirilor după două persoane decedate pot schimba bugetul. Întrebarea utilă pentru notar este: ce sumă privește succesiunea comună și ce servicii sunt calculate separat?
Un certificat comun, câte un exemplar pentru fiecare
Regula este prevăzută de articolul 23 din normele de onorarii notariale. Calculul ține cont de valoarea masei succesorale, adică de bunurile și drepturile transmise prin moștenire, precum și de regulile aplicabile procedurii. Tarifele din ordin sunt minime, deci suma cerută de birou poate fi mai mare.
Faptul că fiecare moștenitor primește un exemplar nu transformă documentul în mai multe succesiuni. Articolul 116 din Legea nr. 36/1995 prevede că certificatul cuprinde bunurile, moștenitorii și cotele lor, iar fiecăruia i se eliberează un exemplar după achitarea sumelor datorate.
Înainte de calcul trebuie lămurit și ce parte din casă aparținea persoanei decedate. Dacă aceasta deținea numai o cotă, doar acea cotă intră în moștenirea sa. Pentru o locuință comună a soților, stabilirea drepturilor fiecăruia precedă determinarea părții transmise. Nu presupune că întreaga casă este moștenită și nici că soțul supraviețuitor deținea obligatoriu jumătate, fără verificarea actelor și a regimului matrimonial.
Cum împărțiți plata între voi
Numărul persoanelor nu arată singur cât contribuie fiecare. Pot exista cote succesorale diferite, de exemplu între soțul supraviețuitor și copii. Pot exista și costuri personale, precum reprezentarea unui moștenitor care locuiește în străinătate. De aceea, împărțirea tuturor sumelor în părți egale nu este o regulă universală.
Ca regulă generală, cei care moștenesc întregul patrimoniu sau o fracțiune din acesta contribuie la datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota succesorală, potrivit articolului 1155 din Codul civil, explicat și în ghidul UNNPR pentru succesiuni. Pentru nota de plată concretă, cere delimitarea cheltuielilor comune de cele individuale și clarifică împreună cu ceilalți cum le veți suporta.
Stabiliți din timp cine avansează banii, ce sume îi vor fi restituite și când. Dacă achiți tu totul pentru a permite finalizarea dosarului, păstrează documentele de plată și o evidență acceptată de ceilalți. Plata integrală nu îți mărește cota din casă: drepturile sunt cele stabilite în certificatul de moștenitor. O înțelegere clară despre bani evită să amestecați ulterior costul actelor cu valoarea bunurilor primite.
Impozitul pentru întârziere nu se repetă pe întreaga casă
Potrivit articolului 111 alineatul (3) din Codul fiscal și normelor sale, dacă succesiunea este finalizată în termen de doi ani de la deces, nu se datorează impozitul aferent transmiterii prin moștenire. După acest termen, regula generală este impozitul de 1% asupra activului net imobiliar succesoral, adică valoarea imobilelor moștenite după deducerea datoriilor aferente, în condițiile fiscale.
Nu se aplică 1% din valoarea întregii case pentru fiecare moștenitor. Numărul beneficiarilor nu multiplică bunurile transmise. Cere să vezi atât baza totală, cât și repartizarea obligației fiscale. Contează finalizarea procedurii în termen, nu doar depunerea cererii; iar termenul fiscal de doi ani nu trebuie confundat cu termenul de acceptare a moștenirii.
Ce poate adăuga costuri unei familii cu mai mulți moștenitori
Dacă trebuie dezbătute moștenirile după ambii părinți, există două mase succesorale, chiar dacă dosarele privesc aceeași adresă. Normele prevăd calcularea onorariului pentru fiecare masă în parte. Onorariul unui certificat suplimentar pentru bunuri omise se calculează la valoarea bunurilor adăugate. Pentru moștenitorii testamentari care nu sunt soț sau rude în grad succesibil, onorariul se majorează cu 25%.
Mai există acte care răspund unei nevoi distincte: procura pentru reprezentare, inventarierea bunurilor sau partajul pot avea onorarii proprii. Cere o ofertă separată pentru operațiunile de care ai efectiv nevoie, în loc să presupui că sunt incluse în succesiune.
Partajul merită lămurit de la început dacă unul dintre voi dorește să păstreze casa. Certificatul stabilește cotele din proprietate; el nu atribuie automat camere și nici întreaga locuință celui care achită cheltuielile. Prin partaj puteți stabili atribuirea bunului și, după caz, suma plătită celorlalți pentru echilibrarea loturilor. Acea sumă, numită sultă, este diferită de onorariu.
Ce să ceri înainte să strângeți banii
Pentru o estimare utilă, pregătește actele de proprietate, datele decesului, informațiile despre moștenitori și eventualele certificate deja emise. Spune de la început dacă aveți în vedere doar stabilirea moștenirii sau și împărțirea casei. Cere o notă de costuri care să arate:
- ce bunuri și ce cotă a defunctului formează baza calculului;
- onorariul pentru fiecare succesiune, cu arhivarea și TVA, dacă se aplică;
- impozitul și tarifele pentru înscrierea drepturilor în cartea funciară;
- actele suplimentare, avansurile deja achitate și soldul rămas.
Pentru partea imobiliară, poți consulta eNotari ca să obții un reper orientativ al valorii din grila notarială și al costurilor uzuale de succesiune. Raportul nu stabilește cotele moștenitorilor și nu înlocuiește oferta notarului pentru succesiuni succesive, procuri ori partaj. Folosește-l ca punct de plecare pentru discuția despre valoare, apoi raportează bugetul la bunurile și actele concrete ale familiei tale.