Cumperi într-un bloc vechi din București? Ce contează în grilă în afară de adresă
Anul construirii, poziția apartamentului și lucrările documentate te ajută să alegi corect rândul din studiul pentru 2026.
Pe această pagină
Într-un bloc vechi din București, adresa nu este suficientă pentru a afla valoarea din grila notarială. Studiul pentru 2026 diferențiază apartamentele după perioada construirii blocului, etaj, număr de camere și confort, apoi prevede corecții pentru anumite caracteristici. Două locuințe de pe aceeași stradă pot ajunge astfel la valori diferite.
Pentru tine, verificarea decisivă este să legi fiecare alegere din tabel de datele apartamentului și de documentele disponibile. „Bloc vechi”, „renovat recent” sau „etaj intermediar” din anunț nu sunt suficiente pentru încadrare. Camera Notarilor Publici București precizează că aceste valori minime de referință nu reprezintă valorile de circulație ale imobilelor. Nu stabilesc un preț obligatoriu de cumpărare.
Ce perioade de construcție folosește grila din 2026
Tabelele pentru apartamente în blocuri de locuințe folosesc cinci intervale. Le poți vedea, de exemplu, în anexa 1.1.2, la pagina numerotată 242 din studiul CNP București 2026, volumul 1:
- înainte de anul 1967;
- 1967-1977;
- 1978-1989;
- 1990-2010;
- 2011 până în prezent.
Contează limitele exacte: anul 1967 intră în al doilea interval, 1977 rămâne în același interval, iar 1978 deschide următorul. Formularea „construit prin anii ’70” lasă nerezolvată tocmai o diferență care poate schimba rândul ales. Nu ajută nici anul în care vânzătorul a cumpărat locuința: studiul cere anul construirii blocului.
Nota de sub tabel precizează că valorile includ deja efectele uzurii fizice corespunzătoare perioadei construirii, precum și tehnologia și materialele disponibile atunci. Prin urmare, nu mai scazi un procent ales de tine doar pentru că blocul este vechi. O corecție suplimentară trebuie să aibă un temei distinct în regulile studiului.
Cum verifici anul când anunțul și actele nu coincid
Ghidul pornește de la datele din contractul de vânzare-cumpărare, între care enumeră și anul construirii. Cere, așadar, actul prin care vânzătorul a dobândit apartamentul și caută mențiunea exactă. Dacă lipsește sau este neclară, discută înainte de calcul cu notarul despre documentele care pot susține încadrarea.
Merită căutate documentele tehnice ale clădirii, inclusiv cele de recepție, în cartea tehnică sau în arhiva disponibilă prin asociația de proprietari. Disponibilitatea acestor documente diferă de la o clădire la alta. O informație verbală de la administrator sau o dată copiată din alte anunțuri nu rezolvă o contradicție între documente.
Dacă apar ani diferiți pentru începerea lucrărilor și pentru finalizare, prezintă documentele împreună. Studiul folosește și abrevierea PIF, adică punere în funcțiune, în explicațiile de utilizare. Nu alege singur data care produce valoarea mai mică. Încadrarea trebuie lămurită pentru blocul sau corpul de clădire în care se află efectiv apartamentul.
Ultimul etaj are propriul rând
După anul construcției, verifică poziția locuinței în clădire. Tabelele separă parterul, etajele intermediare 1-4, etajele superioare de la 5 până la penultimul și ultimul etaj. Asta face necesare două informații: etajul apartamentului și numărul nivelurilor blocului.
Un apartament la etajul 4 dintr-un bloc cu patru etaje este la ultimul etaj; aceeași cifră într-un bloc cu zece etaje descrie o altă poziție. De aceea, simpla mențiune „etaj 4” poate conduce la un rând greșit. Verifică descrierea din acte și documentația cadastrală, mai ales când clădirea are mansardă sau niveluri adăugate.
Nu aplica automat o reducere procentuală pentru ultimul etaj peste valoarea citită pe rândul lui: diferența este deja reflectată în tabel. Demisolul, subsolul și mansarda apar separat între corecțiile studiului și nu trebuie confundate cu un etaj obișnuit.
Renovarea schimbă starea, nu anul blocului
Un apartament refăcut integral nu devine, prin renovare, o locuință într-un bloc construit începând cu 2011. Studiul pornește de la finisaje medii și stare tehnică bună. Pentru abateri, pagina 14 prevede corecții distincte: de exemplu, coeficientul 1,15 pentru finisaje superioare și 1,05 pentru apartamente în blocuri reabilitate termic.
Acești coeficienți înseamnă majorări față de valoarea de bază, nu schimbarea categoriei de vechime. Când sunt aplicabile mai multe corecții, studiul cere înmulțirea coeficienților. O fotografie cu parchet nou nu dovedește singură toate condițiile unei categorii; la fel, reabilitarea termică nu dovedește consolidarea structurală.
Pentru un bloc vechi, verificarea seismică are un scop separat de calcul. Poți consulta lista oficială AMCCRS a imobilelor expertizate și cere documentele tehnice relevante. Absența adresei din listă nu dovedește siguranța clădirii, iar un coeficient din grilă nu înlocuiește o expertiză tehnică.
Ce să ai pregătit înainte să ceri estimarea
Strânge într-un singur dosar actul de proprietate, documentația cadastrală cu releveul, informația documentată despre anul construirii și actele relevante pentru lucrările invocate. Pe lângă adresă, notează camerele, confortul, suprafața utilă, etajul și regimul de înălțime al blocului. Cere să fie clarificate datele care lipsesc înainte să compari două estimări.
În București, tabelele obișnuite pentru blocuri exprimă valori în euro pentru un apartament convențional, în funcție de caracteristicile lui. Nu sunt pur și simplu tarife pe metru pătrat de înmulțit cu suprafața din anunț. Suprafața și confortul trebuie verificate în regulile studiului, alături de perioada de construcție.
După ce ai aceste date, poți folosi eNotari pentru un raport orientativ de valoare notarială și costuri ale tranzacției. Raportul te ajută să urmărești încadrarea și sursa calculului; nu stabilește starea structurală a blocului și nu înlocuiește verificarea notarului. Pentru decizia de cumpărare, păstrează separat întrebările despre valoarea din studiu, prețul negociat și starea reală a locuinței.