Succesiune după mulți ani: se folosește grila de la deces sau cea de acum?
Separă data care stabilește drepturile moștenitorilor de reperul folosit pentru estimarea costurilor.
Pe această pagină
Dacă dezbați acum o succesiune rămasă nerezolvată de mulți ani, pentru estimarea bazei imobiliare de calcul a costurilor pornești de la studiul de piață aplicabil la finalizarea procedurii, nu de la grila din anul decesului. Data decesului nu păstrează automat valoarea locuinței la nivelul de atunci. Ediția exactă și baza fiecărui cost trebuie confirmate de notarul care instrumentează dosarul.
Confuzia apare fiindcă data decesului are într-adevăr efecte juridice: de ea depind regulile civile ale moștenirii și calculul unor termene. Dar stabilirea drepturilor moștenitorilor și evaluarea folosită pentru costurile unei proceduri finalizate astăzi sunt chestiuni diferite.
Data decesului și data finalizării răspund la întrebări diferite
În limbaj juridic, moștenirea se deschide la deces. Deschiderea dosarului la notar poate avea loc mult mai târziu. Când spui „fac succesiunea acum”, te referi, de regulă, la această procedură prin care sunt stabilite bunurile, moștenitorii și cotele lor.
O moștenire veche poate fi supusă unor reguli civile anterioare celor de astăzi. De aceea, certificatul de deces și actele prin care se poate dovedi acceptarea moștenirii contează chiar dacă familia a folosit fără întrerupere locuința. Acceptarea moștenirii are propriul termen, distinct de momentul obținerii certificatului și de termenul fiscal de doi ani. Explicațiile UNNPR despre succesiuni detaliază aceste deosebiri.
Din faptul că drepturile succesorale se raportează la deces nu rezultă că toate costurile dosarului trebuie calculate folosind prețuri istorice. Un contract de cumpărare vechi poate dovedi proprietatea defunctului, fără ca suma plătită atunci să devină automat valoarea de calcul de astăzi.
De ce punctul de plecare este studiul aplicabil acum
„Grila notarială” este denumirea folosită curent pentru studiul de piață realizat pentru Camera Notarilor Publici. Codul fiscal prevede actualizarea lui cel puțin anual. Studiul cuprinde valori minime consemnate pe piața specifică în anul precedent, grupate după proprietăți și localizare.
Tot Codul fiscal leagă calcularea și încasarea impozitului succesoral de încheierea finală. Normele precizează atât momentul finalizării, cât și utilizarea studiilor după actualizare. Din coroborarea acestor reguli rezultă reperul practic pentru o succesiune întârziată: verifici studiul aplicabil când finalizezi dosarul. Nu alegi o ediție mai veche doar fiindcă decesul a avut loc în acel an. Reperele sunt articolul 111 din Codul fiscal și normele sale, punctul 33.
Nu confunda anul din titlul studiului cu perioada din care au fost culese datele. Un studiu aplicabil în 2026 poate folosi informații despre piața din 2025. Această referință statistică nu îl transformă într-o grilă pe care o poți aplica oricărei succesiuni deschise în 2025.
Valoarea din studiu este un reper de calcul, nu o evaluare individuală care stabilește prețul la care ai putea vinde locuința. Nici alegerea ediției corecte nu înseamnă, singură, că ai determinat suma finală de plată pentru întregul dosar.
Dacă ai primit o estimare înainte de schimbarea anului sau dosarul a fost suspendat, cere actualizarea ei înainte de finalizare. Simplul fapt că ai depus cererea nu este o garanție că toate valorile din calculul inițial vor rămâne aceleași.
Impozitul de după doi ani este o verificare separată
Pentru o succesiune obișnuită finalizată după termenul legal de doi ani, regula generală este impozitul de 1% asupra bazei succesorale imobiliare stabilite fiscal. Normele definesc această bază prin activul net imobiliar, cu regulile aferente datoriilor. Nu este o cotă anuală care se înmulțește cu numărul anilor de întârziere.
Grila valorilor imobiliare nu trebuie confundată nici cu tabelul onorariilor notariale. Prima ajută la stabilirea valorii bunului; al doilea arată cum se calculează remunerația pentru procedură. O modificare a valorii de referință și o modificare a tarifului sunt două explicații diferite pentru schimbarea unei estimări.
Onorariul notarial are propriile reguli. Normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024, articolul 23 și anexa nr. 3 prevăd calculul pe certificat, indiferent de numărul moștenitorilor. Dacă sunt mai multe succesiuni succesive, onorariul se stabilește pentru fiecare masă succesorală. Cere o defalcare, mai ales când aceeași casă a trecut prin patrimoniul mai multor persoane decedate.
Mai întâi identifici ce anume se moștenește
O grilă din anul corect poate produce totuși o estimare greșită dacă este aplicată întregii case, deși defunctul deținea numai o cotă. Partea unui coproprietar în viață nu intră automat în moștenire. Pentru bunurile comune ale soților trebuie clarificată partea care aparținea defunctului.
La fel, o adresă veche, o renumerotare a străzii sau diferențele dintre suprafețele din acte pot împiedica încadrarea corectă. Pregătește actul de proprietate, documentația cadastrală disponibilă și certificatele de moștenitor anterioare. Dacă au existat extinderi ori alte modificări după deces, prezintă documentele lor separat; nu presupune că tot ce există astăzi pe teren a aparținut defunctului.
Ce să ceri în estimarea pentru dosarul tău
Pentru o discuție utilă cu notarul, cere să fie identificate patru elemente: ediția și data de aplicare a studiului, încadrarea imobilului, cota inclusă în succesiune și baza fiecărui cost. Astfel poți înțelege dacă o diferență față de un calcul mai vechi vine din actualizarea valorilor sau din corectarea datelor proprietății.
Pentru imobilele acoperite, poți folosi eNotari pentru un raport orientativ al valorii din grilă și al costurilor estimate. Raportul te ajută să urmărești sursa și calculul valorii, dar nu stabilește cine moștenește și nu verifică titlul de proprietate. Du estimarea împreună cu actele la notar, care confirmă încadrarea și calculul aplicabil dosarului.